Misterul comorilor antice din Sarmizegetusa romană
Orașul antic din Dacia a suferit devastări grave, iar vestigiile sale au devenit o resursă arheologică semnificativă în ultimele două secole. Unele dintre cele mai valoroase monumente găsite aici s-au pierdut definitiv.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa, sursă importantă de vestigii arheologice
Fondată de împăratul Traian în urma războaielor daco-romane din începutul secolului al II-lea, Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa din Hunedoara se află la aproximativ 10 kilometri de orașul Hațeg, la poalele munților Țarcu și Poiana Ruscă, sub supravegherea îndepărtată a crestele Retezatului. Apropierea de Porțile de Fier ale Transilvaniei a dus la mai multe confruntări istorice de-a lungul timpului, de la era dacilor până în epoca medievală, când romanii, popoarele migratoare și turcii s-au luptat pentru controlul acestei importante trecători care leagă regiunile istorice ale Ardealului și Banatului, conform Adevărul.
Orașul antic și împrejurimile sale au fost locuite în Antichitate, dar invaziile popoarelor migratoare au dus la distrugerea și abandonarea lor.
Ruinele din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, situate în Țara Hațegului, sunt cunoscute încă din Evul Mediu. În apropiere, în secolul al XVI-lea, au fost descoperite celebrele comori de aur ale dacilor, menționate încă din secolul al XVI-lea.
Comori antice
Ruinele din Ulpia Traiana Sarmizegetusa au ascuns, de asemenea, numeroase comori antice. Locuitorii din zonă le-au descoperit începând cu secolul al XVIII-lea, iar fundațiile vechiului sat Grădiște (cunoscut și sub numele de Varhely, actuala localitate Sarmizegetusa) au fost folosite de săteni ca materiale de construcție.
Deși au trecut peste două secole de la primele descoperiri importante din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, unii cercetători susțin că doar o mică parte din secretele orașului antic au fost dezvăluite. În timp, alte monumente ale Sarmizegetusei au dispărut. O descriere din 1845, prezentată de Arhivele Asociației de Studii a Transilvaniei, evidențiază importanța și semnificația acestei așezări, precum și a Drumului lui Traian, un vechi traseu pietruit care leagă Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Subcetate, o așezare istorică de lângă Hațeg.
„Aici este un patrulater important de 1200 de stânjeni, format din metereze și ziduri înalte și parțial încă rigide, numit cetate de către munteni, varoș (castel, oraș) de către unguri. Aceasta, precum și molozul larg răspândit de pereți și bolți cu mușchi, ruinele falnice ale unui amfiteatru, rămășițele unor ștampile și ale clădirilor mari, urme de conducte de apă, numeroase pietre de inscripție, coloane și statui scoase din pământ și din afară și pardoselile delicate de mozaic nu permit să se piardă locul și importanța Sarmizegetusei, capitala provinciei daco-romane”, conform Arhivelor asociației de studii a Transilvaniei.